HAIR! HAIR! HAIR! Contemporary Art & Anthropology

Părul crește, cade, este tăiat, pieptănat, împletit, vopsit, substituit, refuzat sau venerat. În toate aceste gesturi găsim urme ale unei neîncetate negocieri a identității prin practici recurente pe care rareori le chestionăm.

HAIR! HAIR! HAIR! Contemporary Art & Anthropology este un proiect aflat la intersecția artei contemporane cu antropologia vizuală.

Deschisă publicului până pe 26 iulie la Muzeul de Artă Brașov (parter), expoziția se împarte în două secțiuni: artă contemporană și antropologie vizuală. Expoziția curentă se construiește pe fundamentul cercetărilor Emmei Tarlo în jurul semnificațiilor părului în mai multe culturi. Astfel se naște un dialog între observația socială și istoriile personale ale artiștilor români și britanici invitați.

În secțiunea de artă contemporană sunt invitați Marina Aristotel, Ioana Băltan, Nora Cupcencu, Misha Diaconu, Jenni Dutton, Dumitru Gorzo, Petru Lucaci, Mircea Modreanu, Răzvan Neagoe, Diana Oană, Radu Pandele, Beniamin Popescu, Alexandru Ranga, Saint Machine, George Soare, Elena Waldorf, Mihai Zgondoiu și Victoria Zidaru.

În centrul secțiunii dedicate cercetării antropologice veți regăsi fotografii și obiecte rezultate in urma unei investigații globale uluitoare realizată de către antropoloaga britanică Emma Tarlo.

In cercetarea „Entanglement. The Secret Lives of Hair”, Emma ne poartă prin realități la care probabil nu v-ați gândit niciodată.

Secretul și munca nevăzută din spatele industriei de peruci este descrisă prin analiza făcută asupra producției de peruci și meșe din Qingdao, China. Conceptul de „invizibilitate” domină întregul peisaj: clienții occidentali caută discreție absolută pentru a-și ascunde calviția, companiile mari evită publicitatea directă pentru a proteja confidențialitatea, iar miile de muncitori chinezi care prelucrează manual firele de păr rămân complet necunoscuți publicului larg.

Un alt capitol analizează dinamicile globale de colectare a parului. Cercetarea vorbește și despre tonsură, tradiția rasului complet pe cap în interiorul și în jurul templelor din sudul Indiei. Pentru credincioși este un act profund religios însă pentru comercianți acest act produce o marfă extrem de profitabilă. Tonele de păr colectate sunt stocate și licitate, ajungând ulterior extensii de lux în toată lumea.

Cercetarea are în vedere și piața de peruci (sheitel) purtate de femeile evreice ortodoxe , care a fost zguduită când s-a aflat că părul provenea din templele hinduse, în urma ritualurilor închinate zeităților.

Întâlnim și o descriere a paradoxului prin care persoanele din Vest își recapătă identitatea, după alopecie sau chimioterapie, datorită sacrificiului si sărăciei cuiva din cealaltă parte a lumii.

Această cercetare remarcabilă care a durat trei ani, atinge și dimensiuni esențiale precum complexitatea identității rasiale, istoria boom-ului industrial din anii 1960 ( în care perucile au devenit un accesoriu global ultra-popular) și potențialul economic al deșeurilor capilare, devenite astăzi materie primă valoroasă pentru piața extensiilor accesibile.

În secțiune de artă contemporană artiștii păstrează părul uman ca nucleu conceptual central, chestionând totodată și problematici legate de memorie, corp, acceptare, transformare, reciclare, relația uman-animal, frumusețe, senzualitate, erotism, ritual, alteritate, boală, moarte.

HAIR! HAIR! HAIR! CONTEMPORARY ART & ANTHROPOLOGY reușește să aducă față în față atât o istorie intimă, cât și una socială, dezvăluind o rețea mai puțin cunoscută a conexiunilor dintre oameni. Aceste căutări, fie că își au rădăcinile în cercetarea antropologică sau se nasc din istorii personale, întrebări filozofice ori crize existențiale, se reunesc într-un dialog reprezentat de elemente multimedia și intermedia, instalație, pictură, sculptură, obiect, fotografie și readymade.

Echipa curatorială este una pluridisciplinară și este formată din Nora Cupcencu, curator artă contemporană, Marina Aristotel, asistent curator, Gabriela Nicolescu, antropolog și președintele asociației Centre for Visual and Digital Anthropology.

Consultanța științifică a fost asigurată de cercetatoarea britanică Emma Tarlo.

Proiectul este organizat de Muzeul de Artă Brașov (B-dul Eroilor 21), în colaborare cu Centre for Visual and Digital Anthropology.

Text: Nora Cupcencu

Credite foto: Emma Tarlo (Fotografii documentare din India, China, Myanmar, UK). Nora Cupcencu, Orsolya Balint, Bogdan Rotaru (Fotografii expoziție).