Colecționarul Tudor Grecu susține un tur în expoziția: Auto-Portret. Nicolae Comǎnescu
Publicul bucureștean este invitat joi, 18 iunie, începând cu ora 18:00, la Casa Maria Lahovary (Calea Dorobanți, nr. 39), la un tur ghidat susținut de colecționarul Tudor Grecu în cadrul expoziției „Auto-Portret”, semnată de Nicolae Comănescu. În cadrul evenimentului, expoziția capătă o dimensiune transformatoare: în ansamblul de portrete va fi integrat „Liniștea interioară, bucuria oricui” (1999–2004), primul autoportret al artistului. Lucrarea, care face parte din Colecția Geanina și Tudor Grecu din 2022, devine astfel piesa centrală a unui dialog despre relația de lungă durată dintre colecționari și opera lui Comănescu.
Expoziția, organizată de Muzeul de Artă Recentă (MARe) în parteneriat cu Galeria H’Art și Spațiul de Artă Contemporană /SAC, oferă o privire amplă și ironizatoare asupra ideii de autoportret, privită de Nicolae Comănescu în relație și în dialog cu persoanele portretizate. Conceptul expozițional include peste 200 de portrete neconvenționale realizate de Nicolae Comănescu în cadrul unor programe de cultivare artistică începute în perioada grupării Rostopasca (1997–2001) și continuate în atelierul artistului.
Colecția Geanina și Tudor Grecu s-a conturat în ultimii aproape douăzeci de ani prin întâlniri, prietenii și dialoguri cu artiști, curatori și galerii. Prima lucrare a intrat în colecție în 2005, iar de atunci, colecționarea a devenit pentru cei doi o formă de explorare și înțelegere a lumii prin intermediul artei contemporane. Interesul lor s-a îndreptat, în primul rând, către artiștii români ai generației lor și ai generațiilor apropiate, urmărind cu consecvență evoluția scenei contemporane locale. În timp, colecția s-a extins către alte geografii și contexte culturale, păstrând însă aceeași convingere care i-a ghidat de la început: arta există datorită artiștilor, iar relația directă cu aceștia reprezintă una dintre cele mai importante surse de învățare.
De-a lungul anilor, au colecționat pictură, desen, sculptură, fotografie, ceramică, textile, instalație și video, fără a urmări o temă unică sau un program prestabilit. Colecția reflectă mai degrabă un traseu de descoperire și o serie de afinități construite în timp, în jurul unor practici artistice considerate relevante, autentice și necesare.
Un loc aparte în această istorie îl ocupă Nicolae Comănescu, pe care îl urmăresc și îl colecționează de peste douăzeci de ani. Expoziția prezentată la Palatul Lahovary oferă prilejul de a reveni asupra unei relații de lungă durată cu opera artistului și de a evidenția felul în care anumite întâlniri ajung să modeleze o colecție.
Geanina și Tudor Grecu înțeleg rolul colecționarului ca pe cel al unui custode temporar al unor opere care trebuie conservate, protejate și, mai ales, făcute accesibile. Din acest motiv, lucrările din colecție sunt frecvent împrumutate pentru expoziții și proiecte culturale, contribuind la întâlnirea dintre public și artiști și la susținerea dialogului în jurul artei contemporane. Mai mult decât o acumulare de obiecte, colecția reflectă un angajament constant față de artiști și față de ecosistemul artistic din care aceștia fac parte. Ea reprezintă rezultatul a două decenii de curiozitate, consecvență și implicare, precum și convingerea că arta își găsește sensul deplin atunci când este împărtășită și pusă în dialog cu publicul.
Despre artist: Nicolae Comănescu
Nicolae Comănescu (zis „Comă”) s-a născut pe 14 noiembrie 1968, în Pitești. În 1998 a absolvit secția de pictură a Universității de Arte București, în grupa coordonată de Ion Sălișteanu. Încă din perioada studenției, chiar de pe holurile facultății, Comănescu forma „în norii denși de fum tabagic” gruparea Rostopasca (1997–2004), împreună cu Angela Bontaș, Dumitru Gorzo și Alina Pențac. Rostopasca s-a dovedit a fi una dintre cele mai rebele manifestări artistice din România, care a marcat anii de tranziție de la socialism la capitalism. 16 lucrări realizate de Comănescu în interiorul grupării, în cadrul acțiunii performative „Non Stop Painting” (1 iunie 1998), fac parte din colecția permanentă a Muzeului de Artă Recentă, alături de alte creații reprezentative ce marchează direcții stilistice și schimbări de paradigmă, din serii bine-cunoscute precum: Marea Schemă Generală a Tuturor Lucrurilor (Galeria Invitro, 2020) sau I can see no revolution (Galeria Petra Nostheide-Eÿcke, Düsseldorf, Germania, 2014). O altă colecție importantă de lucrări, care provine din perioada de debut, este deținută de Muzeul Național de Artă Contemporană din București și conține piese din seria „Zgâții-mi-ai de fluture” (1998), fotografie și video art din seria Demo (Trieste Contemporanea, 2002), precum și obiecte și mixed media din perioada grupului Rostopasca.
Umorul, ironia, inteligența socială și spiritul civic protestatar sunt calitățile prin care artistul s-a remarcat, devenind un supraviețuitor al vieții urbane. Supranumit „Starul din Berceni” – cartierul în care locuiește din 2008 și unde și-a plasat atelierele de lucru în perioada 2007–2015 – Comănescu a demonstrat o mare adaptabilitate, manifestând un interes constant pentru reciclare și acumularea de materie organică (praf, zgură, cenușă de la grătare, ciment, chirpici, muștar), pe care o reutilizează în ipostaze neconvenționale, alături de materiale uzate, textile sau obiecte casnice.
Expozițiile personale reprezentative pentru acest demers clarifică traseul său artistic pe o întindere de aproximativ 8 ani: DUST 2.0 (26 Gallery, București, 2008), MUȘTAR, CENUȘĂ & NOROI (26 Gallery, București, 2009), Praf și pulbere (Galeria H’Art, București, 2010), Berceni (Muzeul Național de Artă Contemporană, București, 2011), DNA: Dust Narrative Analysis (Zorzini, București, 2012), Marea Schemă Generală a Tuturor Lucrurilor (Galeriile Invitro, Cluj-Napoca, 2017), Marea Schemă Generală a Tuturor Lucrurilor. Începutul (Galeria /SAC, București, 2023), SCRAP METAL KABOOM ORCHESTRA (expoziție itinerantă: Fosta Casă Pittner, 2021; H’Art Gallery, București, 2021; Muzeul de Artă din Constanța, 2022; Galeria Pygmalion și Subterana Artelor din Timișoara, 2022; Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, 2023) și LOOKING AT THE BIG PICTURE FROM THE INSIDE (instalație site-specific, Atelierul artistului din Amzei, 2024).
Una dintre temele centrale ale artistului are la bază ideea de evadare, evidențiată prin construcții meta-spațiale, compilații de peisaje urbane, universuri paralele, realități imaginate în oglinzi retrovizoare, accente vandalice, umor, suprapuneri de straturi plastice și inserții textuale de cartier.
A participat la numeroase expoziții personale și de grup în România și în afara țării, printre care și la Bienala de la Veneția din 2001, alături de grupul Rostopasca (Rostopasca Insert in Context Network, 49 Venice Biennal).
Biografia artistului a fost redactată de Elena Est.
