Catalog semnat de Dan Popescu. „O biblie” a artei contemporane româneşti

Dan Popescu anunță pe canalele lui de socializare „lansare de carte și petrecere-monstru” pe 13 martie, de la ora 19:00, la H’art Malmaison. Publicația, intitulată Expoziția Dan Popescu + Texte Dan Popescu, este susținută de KPMG România și cuprinde informații despre expoziția colecției sale personale de la Palatul Lahovary, precum și o antologie de texte publicate de galerist pe parcursul a 24 de ani de activitate pe blogul Psihopompex și din alte surse.

Publicația are un format hotărât de „biblie”, cu un design grafic realizat de Oana Ecaterina Băndărău, și este mai mult decât un simplu catalog: este o carte cu „caracter personal accentuat.”

„Cartea are un preț promoțional de 200 de lei. Autorul va da autografe. Pe muzică, lângă un pahar de vin.”, a transmis Dan Popescu pe canalele sale de socializare, mulțumind, de asemenea, echipei care l-a ajutat la realizarea volumului.

Cu ocazia lansării, Dan Popescu a acordat un mini-interviu în exclusivitate pentru ArteVezi, unde a dezvăluit semnificațiile profunde ale acestui catalog, atât pe plan personal, cât și profesional.

E.E.: În introducerea cărții spui că aceasta are un „caracter personal accentuat”. Ce înseamnă publicarea catalogului pe plan personal?

D.P.:Credința care m-a păstrat în zonă atâta vreme (acum se fac 24 de ani) a fost că arta este o „cheie franceză”. Deschizi multe lacăte sufletești cu ea. Doar așa are sens. Ea este utilizată de artiști în primul rând așa. Ca principală ustensilă în a-ți rezolva un pic ecuația existențială. Și galeriștilor le face bine o astfel de abordare personală. Te ajută să depășești momente în care pragmatic nu se mai justifică ce faci. În carte explic la ce mi-a folosit mie personal tovărășia cu artiștii.

E.E.:Pe plan profesional, vezi o transformare și o nouă paradigmă în cariera ta de galerist?

D.P.:Nu neapărat. Nu mă aștept la o schimbare, ci la o dezvoltare. Fiecare vârstă are alte probleme de rezolvat.

E.E.:Cu siguranță catalogul nu conține toate textele tale. Ai în vedere, pe viitor, și unele articole nepublicate, care apar pe Psihopompex sau în alte pagini? Intenționezi să le integrezi într-o ediție revizuită?

D.P.:Am încercat să fac o selecție. Scrisul meu, am realizat compunând cartea, s-a modificat și el de-a lungul timpului. Nu mă gândesc la opere complete adăugite și revizuite. Mă îngrijorează tot timpul următorul text.

E.E.:Crezi că publicarea catalogului aduce un plus în receptarea valorii artiștilor și o creștere a notorietății lor?

D.P.:Sper din tot sufletul să aducă mai multă atenție artiștilor despre care vorbesc. Cartea este un decupaj subiectiv, firește, al 24 de ani de artă contemporană românească.