Soții Vogel. Colecționarii “proletari” cu mii de lucrǎri ticsite în dormitor
Herbert and Dorothy Vogel cu pisici, în fața unui acvariu cu peşti, 1992.
Herbert Vogel (16 august 1922-22 iulie 2012) și Dorothy Vogel (născută în 1935) s-au căsătorit în 1962, când lumea trăia libertatea cu pilulele Envoid, în siajul tabacic și psihedelic al mișcării hippie, într-o atmosferǎ flower power care amoreza S.U.A. la acea perioadă. Atunci a fost momentul hotărâtor în care cei doi s-au încredințat artei: Soții Vogel au ales să trăiască din salariul lui Dorothy și să colecționeze din cel al lui Herbert. Ea era librar și el, funcționar în Serviciul Poștal al Statelor Unite. Vizitau galeriile, participau la vernisaje și cultivau relații de lungă durată cu artiștii. Nu erau în mod direct influențați de mişcarea hippie, dar se îndrăgosteau în mod deliberat de artă. În viața lor simplă, departe de pretenții elitiste, au devenit colecționari proletari de artă, reprezentanți ai clasei de mijloc în pasiunea pentru artă.
Soții Vogel rǎmân un exemplu pentru cei care cred că arta este destinată doar oamenilor bogați, întreaga lor colecție fiind depozitată într-un dormitor. La un moment dat a trebuit sǎ înlǎture canapea pentru a face loc artei; în jur de 4000 de lucrări de artă au fost ticsite în spațiul lor domestic, ghidați dupǎ douǎ mari principii: ca lucrǎrile sǎ fie la prețuri accesibile şi ca dimensiunile lor sǎ fie racordate la econimia spațiului din casǎ.
Astăzi, averea lor devine un bun comun sub marca: Colecția Dorothy și Herbert Vogel: 50 de lucrări pentru 50 de state. Prin intermediul acestui program soții Vogel au donat 2.500 de lucrări de artă plastică pentru 50 de muzee și galerii din S.U.A.
Care a fost şansa lor? Că au trăit și că au colecționat arta timpului lor: o artă—manifest, care a înflorit in anii ‘60 şi care a însemnat obiectul a două mari curente artistice: mimimalismul și conceptualismul. Soții Vogel le puteau găsi sub diferite manifestări la o aruncǎturǎ de bǎț, promovarea egalității de gen și condamnarea segregării rasiale, contribuind tot mai mult la dezvoltarea scenei artistice.
Dorothy și Herbert Vogel rămân doi colecționari excentrici din categoria Art Lover, un tip de cumpărători old-school. (Mangnus Rech, Managementul galeriilor de artă).
Fără efervescența socio-politicǎ a anilor ‘60-’70, când aceştia s-au afirmat şi fǎrǎ viziune, colecția Dorothy și Herbert Vogel nu ar fi cuprins lucrări ale unor artiști precum: Roy Lichtenstein, Robert Rauschenberg, Sol Lewitt, Cindy Sherman, Andrei Cǎdere etc.
Autoare: Elena Est